top of page
  • folexdiadoxa

Eficiență energetică, sănătate și societate


materiale pentru case pasive, eficienta energetica, economisire energie

Te-ai întrebat vreodată dacă există vreo legătură între clădirile în care trăim și calitatea vieții? Citește în rândurile următoare un rezumat al cercetărilor desfășurate de mai multe organizații internaționale care demonstrează impactul construcțiilor asupra vieții umane.


Asigurarea unei vieți sănătoase


Ne petrecem o mare parte a existenței clădiri de birouri, în școli, instituții publice sau acasă unde se concentrează tot mai mult activitatea noastră, chiar cea profesională, având în vedere că din ce în ce mai multe persoane lucrează de acasă. (1)

Un studiu realizat de National Human Activity Pattern Survey a concluzionat că, în medie, oamenii petrec aproximativ 86,9% din timp în interior [NHAPS 2001]. Cu stiluri de viață ca acestea, este cu atât mai important ca clădirile noastre să ofere un mediu sănătos.

Două considerații majore pentru îndeplinirea standardului Casă pasivă sunt sănătatea și bunăstarea. Utilizatorii clădirilor pasive beneficiază de un confort termic ridicat și de o calitate ridicată a aerului.(2)


Anvelopa opacă și ventilația mecanică a clădirii joacă un rol crucial în asigurarea unui mediu ambiant sănătos. Proiectarea defectuoasă și folosirea unor materiale de construcții neadecvate standardului de casă pasivă conduc la dezvoltarea mucegaiului și a umezelii, ceea ce amplifică problemele de sănătate, motiv pentru care se recomandă implementarea ventilației mecanice în casele pasive. Aceasta aprovizionează constant spațiul cu aer proaspăt din exterior, filtrând poluanții și reducând rata de apariție a problemelor respiratorii [Rosemeier/ Brimblecombe 2017].


O construcție de calitate este mai longevivă și mai durabilă [McGuiness 2016], de aceea este important să alegem materiale de calitate atunci când ne-am decis să construim. Această observație este deosebit de importantă pentru dezvoltatorii imobiliari care doresc să ofere locuințe bine izolate beneficiarilor.

Școlile, birourile și alte clădiri comerciale construite în standardul de casă pasivă beneficiază de lipsa curenților de aer și de niveluri scăzute de dioxid de carbon (datorită alimentării cu aer proaspăt, care s-a dovedit că sprijină concentrarea elevilor). (3)




Sănătatea, mediul și climatizarea corespunzătoare a locuințelor


Reducerea emisiilor de carbon este o prioritate esențială pentru UE. În 2016, Comisia Europeană a observat că aproximativ jumătate din consumul final de energie al Uniunii Europene a fost pentru încălzirea și răcirea clădirilor, din care 45% a fost atribuită sectorului rezidențial. Statisticile UE arată că emisiile de gaze cu efect de seră de la gospodăriile private sunt de aproximativ 900.000.000 de tone pe an, iar în 2012 75% din energia consumată pentru încălzire și răcire a fost produsă din gaze, cărbune, petrol sau alți combustibili fosili.

Sărăcia energetică și emisiile de carbon trebuie abordate împreună deoarece au o cauză comună: ineficiența energetică a locuințelor (4)

Traiul într-o casă rece are un impact asupra sănătății locatarilor. În statele membre ale UE, s-a constatat că sărăcia energetică este corelată puternic cu sănătatea precară, iar impactul sărăciei energetice asupra sănătății tinde să se agraveze în timpul unei crize economice.

Există, de asemenea, o asociere între locuințele reci și umede și Excesul de Decese pe timp de Iarnă (EDI). Indicele deceselor de iarnă în exces (EDI), care compară numărul de decese care au loc între decembrie și martie cu alte perioade ale anului, arată că nivelurile istorice ale EDI variază considerabil pe fiecare stat membru, variind de la o medie de 8,2% în Slovacia la 29,4% în Malta (pe baza unei analize din 30 de țări europene între 1980 și 2013). Cele mai recente statistici UE disponibile din 2014 privind EDI arată, de asemenea, o variație mare, variind de la sub 5% în Slovacia și Finlanda până la peste 20% în statele membre sudice, cum ar fi Cipru, Portugalia și Malta (a se vedea figura cinci de mai jos). Cel mai mult cauza prevalentă a EWD în statele membre este bolile cardiovasculare sau respiratorii legate de locuirea în condiții de sărăcie energetică, în special la persoanele în vârstă și la cei cu afecțiuni de sănătate pe termen lung.(5)


Bolile respiratorii au fost corelate cu locuirea într-o casă rece și umedă.

Inhalarea aerului rece determină încordarea căilor respiratorii și este legată de creșterea producției de mucus. La rândul său, acest lucru poate irita mucoasa bronșică a tractului respirator și, prin urmare, poate reduce rezistența la infecții,

care poate duce la pneumonie la bolnavii de astm și BPOC. Asta va conduce adesea la internare în spital și este asociat cu un risc mai mare de deces. Temperaturile reci suprimă și sistemul imunitar în alte moduri, crescând riscul de infecție și riscul de a dezvolta răceală și gripa.

Există o corelare puternică între sărăcia energetică și decese rezultate din boli de inima. Temperaturile scăzute pot crește tensiunea prin constricția vaselor de sânge, crescând riscul de tromboze, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale din cauza presiunii extreme pus pe inimă. În plus, vâscozitatea sângelui și nivelurile de fibrinogen cresc la temperaturi scăzute, accentuând riscul de tromboză și accident vascular cerebral.

În special în statele membre mai calde, deși din ce în ce mai mult peste tot în Europa, climatizarea inadecvată este asociată cu efecte negative asupra sănătății, mai ales în orașele cu densitate mare a populației. Lipsa sistemelor adecvate de aer condiționat poate duce la stres termic, spitalizări și decese în exces în timpul valurilor de căldură.

Combinația dintre excesul de căldură și sistemele de răcire inadecvate poate

duce, de asemenea, la hipertensiune arterială, atacuri de cord, deshidratare, insuficiență renală, insomnie crescută și tulburări de somn.(6)




Reducerea sărăciei


În ciuda faptului că energia este motorul civilizației, în zilele noastre accesul la surse adecvate și accesibile nu este distribuit în mod egal pe planetă. Prezența sa este puternic și constant împletită cu dezvoltarea economică și socială: ca urmare, țările mai sărace sunt cele dotate de obicei cu cele mai proaste servicii energetice, care contribuie la malnutriție, condiții de viață nesănătoase și acces limitat la educație și locuri de muncă.

Energia insuficientă se traduce, de obicei, în imposibilitatea de a dezvolta agricultura și producția industrială, ținând astfel țările cele mai sărace prinse într-un cerc vicios: nu își pot permite energia care le poate scoate din sărăcie.

Conform raportului World Energy Outlook întocmit de Agenția Internaționale pentru Energie în 2018, există în prezent 1 miliard de oameni în lume – 13% din populația totală – fără acces la electricitate, mai ales în Africa și Asia de Sud. În Africa sub-sahariană, se estimează că aproximativ 600 de milioane de oameni – 57% din populație – trăiesc fără electricitate, față de cei 350 de milioane de oameni – reprezentând 9% din populație – care nu au acces în Asia în curs de dezvoltare. Agenda ONU pentru Dezvoltare Durabilă a plasat ca unul dintre obiectivele sale realizarea accesului universal la energie până în 2030. (7)


Sărăcia energetică apare atunci când facturile la energie reprezintă un procent ridicat din veniturile consumatorilor, afectând capacitatea acestora de a acoperi alte cheltuieli. Poate apărea și atunci când consumatorii sunt forțați să reducă consumul de energie al gospodăriilor lor și, în consecință, acest lucru le afectează sănătatea fizică și psihică și bunăstarea.

Veniturile mici ele unei familii, ineficiența aparaturii electrocasnice și izolația de slabă calitate a clădirii contribuie la agravarea condițiilor de trai: ești obligat să plătești mai mult pentru a obține confort termic sau să renunți la el punându-ți sănătatea în pericol.

Se estimează că peste 34 de milioane de persoane din Uniunea Europeană se confruntă cu sărăcia energetică în diferite grade, cele mai vulnerabile grupuri demografice fiind cele mai afectate.

În 2018, 6,8 % dintre persoanele care locuiau în reședințe private din întreaga UE nu puteau ține pasul cu facturile la utilități, inclusiv facturile de energie, și, prin urmare, erau expuse riscului de a li se întrerupe alimentarea cu energie. În același an, 7,3 % din populația UE (37,4 milioane de persoane) aveau parte de temperaturi ambientale neplăcute în locuințele lor. (8)


Din cauza veniturilor reduse și a costurile ridicate ale energiei și a eficienței scăzute a locuințelor, multe familii vor raționaliza alimentele sau alte produse necesare pentru a-și putea plăti facturile la energie. Aceste „practici de adaptare” potențial dăunătoare pot crește riscul de malnutriție, dietă proastă, oboseală și epuizare, ducând la rezultate educaționale slabe pentru copii și tineri, precum și la accentuarea tulburărilor emoționale. (9)




Creșterea economică

Sărăcia energetică este asociată cu cheltuieli publice mai mari pentru șomaj și asistență socială.

Investiția în măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice și de reducere a sărăciei energetice poate crea locuri de muncă prin dezvoltarea noilor tehnologii, reducerea cheltuielilor pentru servicii medicale a autorităților locale, regionale și naționale, sporind în același timp puterea de cumpărare a cetățenilor.

În sectorul industrial, eficiența energetică poate oferi beneficii substanțiale, cum ar fi creșterea competitivității, profitabilității, nivelului de producție și calității produselor, precum și reducerea costurilor operaționale asociate respectării mediului.


Analiza modificărilor PIB-ului datorate politicilor de eficiență energetică la scară largă a arătat că acestea au un impact pozitiv asupra creșterii economice, variind de la 0,25% la 1,1% anual din PIB. (10)

Dacă atât sectorul public, cât și cel privat își intensifică implementarea standardului pentru casă pasivă, rezultatele la scară mai mare pot duce la o reducere substanțială a emisiilor totale de carbon generate de clădiri, pot îndeplini obiectivele de dezvoltare, pe cele legate de sănătatea și bunăstarea cetățenilor, făcând prețurile bunurilor să devină mai accesibile.(11)



Sistemele adecvate de încălzire, de răcire, de iluminare și de alimentare cu energie electrică sunt servicii esențiale care stau la baza unui nivel de trai decent și a unei stări de sănătate optime, iar accesul la serviciile energetice este esențial pentru incluziunea socială. Prin urmare, combaterea sărăciei energetice are potențialul de a aduce beneficii multiple, inclusiv reducerea cheltuielilor publice pentru sănătate, reducerea poluării aerului (prin înlocuirea surselor de încălzire neadecvate scopului), îmbunătățirea confortului și a bunăstării, precum și creșterea bugetelor gospodăriilor.

Luate împreună, aceste beneficii ar stimula în mod direct creșterea economică și prosperitatea în Uniunea Europeană. (12)




Bibliografie:

1,2,3, 11, 12 - Georgia Tzar pentru Passive House Institute

4,5,6,9,10 - raportul "The multiple impacts of energy poverty and the multiple benefits of addressing it" publicat de Observatorul pentru Energie UE, Comisia Europeană, iulie 2020

7-Articolul "What is energy poverty", publicat de Habitat for Humanity https://www.habitat.org/emea/about/what-we-do/residential-energy-efficiency-households/energy-poverty

8 - RECOMANDAREA (UE) 2020/1563 A COMISIEI din 14 octombrie 2020 privind sărăcia energetică publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene


76 afișări0 comentarii

Comments


bottom of page